x safirul

Sub denumirea de Safir sunt cunoscute toate pietrele prețioase din corindon cu singura excepție a variantei de culoare roșie rubinie care este denumit rubin. Însă este foarte răspîndită denumirea de safir, a pietrelor prețioase de culoare albastră, dar acest albastru nu trebuie înțeles ca și culoarea cerului senin, ci toate nuanțele de albastru până la albastru foarte închis și chiar negru.

Rocile unde s-au găsit safire se numesc Pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate și depozitate în aluviuni, în albiile apelor curgătoare. Țările mai importante în producția de safire sunt Sri Lanka (denumirea veche Ceylon), India mai nou USA Australia, și Nigeria. Pe cale sintetică se pot produce safire de o calitate perfectă și de o mărime aproape nelimitată.

Pe lângă utilizarea lor ca pietre prețioase, a fost utilizat din anii 1950 până în anii 1960 ca vârf al acului patefoanelor și picup-urilor. O utilizare o are și în producerea laserului, prin monocristale sintetice de safir care prin conținutul în Galliumnitrid contribuie la producerea laserului de culoare albastră și LEDului de culoare albă, albastră și verde. Prin introducera ionilor de titan la producerea cristalelor sintetice, este de asemenea utilizat in industria laserului cu lungimea de undă între 750 până la 1000 Nanometri. Pentru geamuri expuse unor condiții extreme de temperatură și presiune ca de exemplu avioane de recunoaștere sau nave spațiale, se utilizează safire sintetice cu un diametru până la 75 cm.
Safirul natural descoperit până în prezent este Steaua Indiei de 563,35 carate, găsit (1901) în Sri Lanka fiind vândut de John Pierpont Morgan muzeului american American Museum of Natural History .